“Du lait” – “Du ler”

Îl știți pe franțuzesul “du”? Du beurre, du lait, du confiture….. În suedeză, du se pronunţă la fel şi înseamnă “tu”. :-)

  • du ler – tu zâmbeşti
  • du leker – te joci
  • du vet – tu ştii
  • du sover – tu dormi
  • du springer – tu alergi

Dar pe “il faut!” – trebuie, vi-l amintiţi? În suedeză,se pronunţă tot fo şi se referă la a primi, a obţine.

Jag får en ny cykel. – Eu primesc o bicicletă nouă.

Asemănările cu alte limbi sunt deseori utile, alteori de-a dreptul mă încurcă atunci când încerc să vorbesc suedeza. De multe ori completez frazele cu fragmente de cuvinte româneşti – zic “poi” când vreau să zic apoi (care e sen) nu mă întrebaţi de ce! :-). Sau mă trezesc vorbind în franceză  - il y a, par exemple. Am momente când nu-mi pot aminti cum se pronunţă un cuvânt în nici o limbă, nici măcar în cea maternă!

M-am tot gândit la “fiţoşii” ăia care pleacă o lună, două în alte ţări si când se întorc au greutăţi în a vorbi româneşte. Mereu ziceam că sunt lăudăroşi şi că e imposibil să uiţi limba maternă în câteva luni. Acum, însă, îi înţeleg. Nu e vorba de a uita, nu cred că poate fi uitată. Dar, atunci când în fiecare zi asculţi cu concentrare maximă ce spun cei din jurul tău, poate poate înţelegi vreun cuvânt, când, în fiecare zi, citeşti şi studiezi o limbă străină, eşti atât de focusat pe limba respectivă încât peste tot vezi şi auzi cuvinte din acea limbă. În aprilie am fost în Belgia, partea în care se vorbeşte olandeza. Mi-era greu uneori să vorbesc în engleză, puţinele cuvinte pe care le ştiam (da şi nu :-)) le foloseam mereu, aveam impresia că numele magazinelor erau în suedeză (fapt accentuat şi de similarităţile de limbă, farmacie, de exemplu, este aproape identic în suedeză şi olandeză – apoteket).

De când nu am mai scris aici (scrisorele, cum zicea cineva drag) am început să merg la şcoala de limbă suedeză. Se numeşte SFI – Svenska For Invandrare – şi înseamnă Suedeza pentru Străini, nu invadatori :-). Am primit felicitări atât de la profesori cât şi de la colegi pentru cât de bine vorbesc suedeza după şase luni de locuit în Suedia. În prima zi am primit trei teste, am avut peste 95 de puncte din 100 la fiecare, la unul chiar punctaj maxim (trebuia să mă laud un pic! :-)). Când le-am zis că am învăţat acasă s-au uitat la mine ca la un extraterestru. Eu credeam că aşa fac toţi. Una dintre educatoarele Clarei mi-a zis că nici nu are rost să merg la şcoală, că fac treabă bună şi singură :-).

Şi Clara face progrese! Spune:

  • apa – când vrea să bea apă, când aude apa curgând sau când e vreun lichid vărsat pe jos (ceea ce se întâmplă mai des decât aţi crede)
  • vrum vrum – la maşină, bicicletă, motocicletă, tractor etc.
  • caca, şi noi completăm mereu cacu!
  • lo! – când are telefonul la ureche
  • tack! – în suedeză înseamnă mulţumesc, întâmplător sau nu, îl spune atunci când primeşte ceva

About Andreea

Traim in nordul Suediei din ianuarie 2012. Aici povestesc despre noi, despre socuri culturale, despre frig si zapada, despre cum invatam o noua limba, despre aurora boreala, despre Clara si AMI.
This entry was posted in Mininica, Sunt imigrant si ma mai fac and tagged , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

7 Responses to “Du lait” – “Du ler”

  1. Andreia says:

    Te admir Andreea (mai mult decat in mod normal):). Chiar azi ma gandeam ca daca ar fi sa ma intrebe cineva,as zice ca invatatul limbii straine,intr-o tara in care ai sa locuiesti un timp (macar), e cel mai bine sa se faca la inceputul inceputului. Eu,din pacate,am fost si sunt lenesa. Sunt convinsa ca si suedeza e la fel de grea ca germana…daca nu mai grea,si deja tu scrii si iei note mari;).
    M-a facut sa zambesc faptul ca ai scris despre cum nu iti vine cuvantul in nici o limba…e foarte comic dar deranjant uneori. Mie mi se intampla sa pun la cuvinte nemtesti terminatii romnesti:). Sau sa nu imi mai sune un plural,in
    romana,natural.
    Bafta la invatat suedeza.

    • Andreea says:

      :-) Multumesc! Eu a trebuit sa ma ambitionez, ma simt uneori ca un apendice aici, si vreau sa-mi fac si eu un rost! :-) Cred ca ajungi sa incurci limbile la un moment dat. Tu de cat timp esti in Germania?

    • Andreea says:

      ai facut placinte?

    • Andreea says:

      Si-apoi cu admiratia, cred ca e reciproc! Nu stiu prea multi oameni care au facut doctorat in Germania. Tu nu ai invatat limba atunci pentru ca aveai ce sa faci. Eu nu. Dl. Sot la lucru, Clara la gradi, iar eu…Si pana nu stiu limba nu pot sa fac mai nimic memorabil!

  2. Andreia says:

    Placinte nu am apucat sa fac, au tot fost altele de facut.
    In germania am aproape 7 ani, am venit in 2005 in octombrie. De limba m-am apucat sa fac curs serios anu trecut in octombrie. Desi sunt deja la nivelul B1 (multe chestii le-am prins de la tv sau de pe ici colo),adica primul de intermediar,tot nestiutoare ma simt si sunt. In germana daca nu stii articolele,degeaba stii ce caz sa pui sau alte de astea. Si articolele nu au nici o noima,ba chiar sunt aberante,ca de exemplu o fata e de fapt neutru, la fel ca si porcul;). Asa ca e tricky toata invatarea.
    Ptr tine,faptul ca inveti acum la inceput e f bine,ptr ca nu ai sa ajungi in punctul in care sa te frustreze ca nu poti sa faci aia sau aia pentru ca nu stii limba. Plus ca o sa te ajute in timp sa iti gasesti eventual job,sau sa iti faci contacte mai simplu.

  3. Ibi says:

    Eu am crezut ca numai mie mi se intampla…Deseori cand vorbesc ceha, mi se intampla acelasi lucru sa nu imi amintesc cuvantul necesar, si scotocesc atat prin minte incat uit si chiar ce am vrut sa zic.Am crezut ca e din cauza ca nu am un vocabular bogat, vorbesc fluent dar in comparatie cu cehii am impresia ca am vocabularul unui elev de clasa a 6-a.
    Si eu te admir ca inveti asa repede, si nu numai pt. asta. Cat despre placinte vreau sa le framant deseara.

    • Andreea says:

      Banuiesc ca sertarasele mintii sunt uneori suprasolicitate. Am citit ca pentru a invata o limba straina este folosita aceeasi parte a creierului pe care o folosesc cei care studiaza matematica. Cred ca e foarte greu sa devii fluent si sa ai un vocabular bogat intr-o limba pe care o inveti in anii maturitatii. Eu sunt frustrata de faptul ca nu inteleg ce se vorbeste in jurul meu si nici nu ma pot face inteleasa asa cum as dori. Iar daca vreau sa ajung sa lucrez aici ca psiholog, e foarte important sa stiu limba foarte bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

I'm not a spammer This plugin created by memory cards